Poţi să mănânci ouă dacă ai ficat gras (steatoză hepatică)?

Ouăle sunt un aliment de bază în dieta multora dintre noi şi sunt convins că vă întrebaţi dacă mai puteţi mânca ouă după diagnosticarea cu ficatul gras. Este una dintre întrebările pe care o primesc cel mai des pe email, aşa că m-am hotărât să răspund aici.

Ouăle nu sunt un aliment recomandat în dieta pentru ficat gras, dar consumarea lor cu moderaţie este permisă – deci nu sunt interzise complet. Se pot mânca maxim două ouă pe săptămână, dar gătite corespunzător pentru steatoza hepatică.

Asta înseamnă că ouăle se pot mânca doar poşate (“prăjite” în apă), fierte sau făcute omletă, dar fără ulei.

Trebuie avut în vedere că moderaţia este cheia aici. Un studiu efectuat pentru a vedea dacă există legături între consumul de ouă şi boala ficatului gras a descoperit că cei care consumă 2-3 ouă pe săptămână au şanse cu de 3.71 de ori mai mari să facă steatoză hepatică faţă de cei care consumă 2 sau mai puţine ouă pe săptămână. (Studiul aici).

De ce nu sunt ouăle recomandate pentru ficatul gras

Principalul motiv pentru care ouăle sunt considerate nesănătoase este cantitatea mare de colesterol găsită într-un singur ou.

Astfel, 100g de ou fiert au cam 370mg de colesterol, adică 120% din doza zilnică recomandată. Deşi necesar organismului, colesterolul în exces se depune pe artere, cauzând probleme de sănătate. De asemenea, el este sintetizat în ficat, punând un ficat bolnav la mai multă treabă.

Ouăle au, de asemenea, destul de multe calorii (150/ou fiert) şi grăsimi – 11% – lucruri ce trebuie avute în vedere de cei care sunt la dietă pentru a scăpa de ficatul gras.

Din fericire, ouăle nu sunt o bombă de nesănătate. Din contră! Ele au o cantitate însemnată de proteine, foarte puţini carbohidraţi (ceea ce este bine mai ales pentru steatoza hepatică), dar şi alţi nutrienţi, inclusiv vitamina D, fier, vitamina A şi multe alte vitamine şi minerale.

Cu alte cuvinte, un ou nu este extrem de nesănătos, venind cu multe beneficii care să contracareze excesul de colesterol şi conţinutul caloric mare.

Din acest motiv, nu este necesar să eliminăm complet ouăle din dietă. Dar, conform studiilor şi recomandărilor specialiştilor, este indicat să nu consumăm mai mult de două ouă pe săptămână (asta chiar şi în cazul persoanelor sănătoase).

Este important însă ca oul să fie preparat corespunzător şi niciodată prăjit în ulei sau alte grăsimi – acestea ridicând valorile calorice, dar şi cantitatea grăsimilor nesănătose din produsul final.

Albuşul de ou – permis în cantităţi mai mari

Marea parte a colesterolului, grăsimilor (dar şi majoritatea nutrienţilor utili) se află în gălbenuşul de ou, nu în albuş. Asta înseamnă că albuşul separat de gălbenuş poate fi consumat în cantităţi mai mari, chiar duble (4-6 saptamanal).

Ştiu multe persoane care consumă exclusiv albuşul de ou pe post de “ou ochi” sau ou fiert şi nu este nimic în neregulă cu acest lucru.

Dar în acelaşi timp, gustul nu este deloc similar cu cel al unui ou complet. Din acest motiv, eu mai degrabă nu aş mânca deloc decât să mănânc doar albuşul.

Nu zic însă că este neapărat bine astfel, doar o părere personală. Acum depinde de fiecare să hotărască dacă preferă albuşul simplu oului întreg. Ar fi varianta mai sigură, dar fără gust.

Eu am preferat să ţin consumul de ouă sub control şi de ani de zile nu mănânc mai mult de 2 pe săptămână (uneori chiar mai rar). Nici măcar de Paşte. Deci se poate.

Ca exemplu, puteţi să aruncaţi o privire la meniul săptămânal pe care l-am oferit acum ceva timp. Cu doar un ou întreg consumat în şapte zile, avem un meniu variat, sănătos şi perfect pentru ficatul gras.

Concluzie

În concluzise, ca să facem un sumar al tuturor lucrurilor de mai sus, treaba cu ouăle şi ficatul gras stă cam aşa:

Nu trebuie să consumăm prea multe ouă (maxim două săptămânal), dar putem să suplimentăm sau să înlocuim cu albuşul simplu – toate gătite fără ulei sau grăsimi.

De asemenea, aş recomanda ca ouăle consumate să fie ouă bio sau de o calitate cât mai bună, pentru a fi siguri că nu introducem în corpul nostru deja bolnav şi mai multe elemente nocive.