Cea mai bună dietă pentru ficat gras: dieta mediteraneană

Primul lucru care trebuie modificat după ce primim diagnosticul de ficat gras sau steatoză hepatică este dieta. Felul în care mâncăm afectează enorm ficatul gras şi este principalul element care ne va ajuta să scăpăm de el. Iar cea mai bună dietă pentru ficat gras este dieta mediteraneană (uşor modificată).

Eu am reuşit să scap de steatoza hepatică în 18 luni. Principalul motiv pentru care m-am vindecat este urmarea cu stricteţe a acestei diete, ale cărei principii le voi împărtăşi cu voi în acest articol. Trebuie menţionat că am ajuns la concluzia că aceasta este dieta ce trebuie urmată după ce am făcut foarte multe cercetări în acest domeniu.

Dieta mediteraneană este recomandată de cei mai mulţi experţi, doctorii considerând-o cea mai potrivită pentru vindecarea ficatului gras. Este şi normal, având în vedere că este o dietă în care se mănâncă foarte sănătos: multe legume, fructe, carne slabă (în special peşte) şi puţine dulciuri. Este o dietă bună nu numai pentru vindecarea ficatului, dar şi pentru a te menţine sănătos în general.

Înainte de a vedea exact ce trebuie să mâncăm şi ce nu, vreau să menţionez că sunt convins că pot exista mai multe abordări vis-a-vis de dietă, toate utile pentru a scăpa de ficatul gras. Dar aceasta este testată de mine personal şi sunt convins că va ajuta pe oricine are acest diagnostic să îşi recapete sănătatea.

Principiile dietei mediteraneene pentru steatoza hepatică

Aceasta nu este neapărat o “dietă” în sensul clasic al cuvântului: un regim alimentar pe care îl urmezi o vreme pentru a atinge un scop anume – în cazul nostru, vindecarea steatozei hepatice.

Este un mod de viaţă, este felul în care popoarele din zona Mării Mediteraneene trăiesc de mii de ani, un stil de a mânca extrem de sănătos, pe care noi va trebui să îl ajustăm doar puţin pentru a ne asigura că este 100% sigur pentru vindecarea ficatului gras.

Pentru început, puteţi vizita site-ul Oldways pentru o reprezentare vizuală a dietei mediteraneene: urmând modelul piramidei, aflăm ce trebuie să mâncăm mai des şi ce trebuie mâncat mai rar. Reprezentarea aceasta vizuală ajută enorm să înţelegem cam cum va arăta alimentaţia noastră de acum înainte.

Acea imagine însă se referă la dieta mediteraneană la modul general. Noi va trebui sa facem mici ajustări, fiindcă suferim de o boală care le necesită. (De exemplul, dieta la modul general permite consumul de alcool – lucru care va fi interzis, chiar dacă problema noastră de sănătate nu este cauzată de alcool).

Practic, noi va trebui să mâncăm în aşa fel încât să ţinem cantitatea de grăsimi consumate, precum şi cea de carbohidraţi, sub control. Vom elimina complet anumite alimente (foarte grase sau foarte dulci, cu zahăr adăugat) şi vom consuma în special alimente sănătoase, cu multe vitamine şi minerale, cu fibre şi proteine.

Cu toate aceste lucruri în minte, mai jos avem exact toate detaliile ce trebuie urmate pentru a scăpa de ficatul gras. Reprezintă exact dieta pe care am urmat-o şi care m-a ajutat pe mine să mă vindec. Să începem cu lucrurile pe care trebuie să le consumăm.

1. Legume

Acestea ar trebui să reprezinte baza dietei. Alimentele care vor reprezenta cel mai mare procent din porţia zilnică. Vom consuma mai multe legume decât fructe şi de aceea le-am pus primele, ca element de bază al noului nostru stil alimentar.

Când vine vorba de legume, avem voie să mâncăm orice. Avem în vedere, totuşi, că unele legume sau fructe sunt mai puţin sănătoase sau mai bine zis ceva mai nesănătoase decât altele.

Cartoful, de exemplu, este foarte hrănitor şi conţine multe minerale şi vitamine, dar în acelaşi timp are foarte mulţi carbohidraţi, de care trebuie să stăm deoparte. Aşadar, cartofi vom mânca foarte rar, în cantităţi foarte mici.

Contează foarte mult felul în care vom găti legumele: cele pe care nu le putem mânca proaspete, vor fi consumate fie fierte, preparate la grătar sau la cuptor fără a adăuga ulei! Acest lucru este foarte important! Orice mâncare sănătoasă devine nocivă dacă este prăjită.

Ca o listă de legume pe care să le consumăm regulat şi care să reprezinte baza regimului nostru, avem (în ordine aleatoare): spanac, mazăre, fasole verde sau boabe, roşii, castraveţi, ceapă, usturoi, varză, conopidă, broccoli, sparanghel, avocado, ciuperci, dovlecei, ardei (graşi, gogoşari etc), linte, năut, quinoa, chiar şi cartofi dar rar şi în cantităţi mici.

Se pot face o sumedenie de mâncăruri delicioase folosind exclusiv legume şi veţi ajunge să le iubiţi, chiar dacă sunteţi momentan din categoria care cred că fără carne nu se poate trăi (vom mânca şi carne, oricum, dar în cantităţi reduse).

2. Fructe

În privinţa fructelor, sunt unii experţi care recomandă să nu le mâncăm. Fructele au un conţinut mare de carbohidraţi, care sunt transformaţi în grăsimi, în ficat. Dar adevărul este că, spre deosebire de zahărul procesat, carbohidraţii din fructe nu sunt la fel de nocivi, ba din contră.

Ei vin “la pachet” cu o sumedenie de minerale şi vitamine, precum şi fibre. Sunt carbohidraţi complecşi pe care oamenii îi consumă de mii de ani, deci cu care organismul nostru este obişnuit. Sunt carbohidraţi care se absorb mai lent şi care devin acceptabili având în vedere restul de beneficii aduse de consumul de fructe.

Luând toate aceste lurcuri în considerare, eu spun că este OK să consumăm fructe în lupta noastră împotriva ficatului gras. Însă, va trebui să consumăm mai mult fructele ce au mai puţini carbohidraţi.

În topul listei fructelor cu conţinut redus de zahăr, avem: lămâi, merişoare, zmeură, căpşuni, coacăze, kiwi sau caise.

E drept, acestea sunt fructe mai atipice la noi şi nu înseamnă că nu ar trebui să mai mâncăm mere, pere, piersci, pepeni sau banane. Doar că toate aceste fructe au un conţinut mai mare de carbohidraţi, deci nu trebuie exagerat cu ele.

Eu personal (şi, repet, am scăpat de ficatul gras) am mâncat fructe în cantităţi destul de mari. Aveam zile când mâncam două banane mari într-o zi (ca gustări, de obicei), sau o banană şi două mere sau combinaţii similare de fructe considerate “dulci”.

Acum, bine-nţeles, dacă mâncaţi zilnic 10 banane sau 2 kilograme de căpşuni, nu este bine. Moderaţia trebuie să fie cuvântul cheie în noul stil de a mânca, aşa că mâncăm cantităţi decente de fructe. Dar nu le eliminăm complet fiindcă avem nevoie de toate vitaminele şi mineralele (precum şi fibrele) conţinute de acestea.

IMPORTANT: Sucurile de fructe, chiar şi cele făcute în casă, nu trebuie consumate (sau consumate foarte rar). În cazul acestor sucuri, prin eliminarea pulpei fructelor, se pierd toate beneficiile, rămânând doar cu mari cantităţi de zahăr, care nu sunt sănătoase.

În schimb, putem consuma liniştiţi smoothie-uri în toate combinaţiile: orice este permis atâta timp cât pulpa fructelor va fi consumată şi ea.

La fel, trebuie să stăm departe de fructele uscate: dacă acestea sunt uscate fără adaos de zahăr, sunt acceptabile. Dar majoritatea fructelor “uscate” de la noi sunt, de fapt, confiate, adică fierte în zahăr – deci complet nesănătoase, deşi delicioase.

3. Nuci şi seminţe

De obicei, foloseam aceste alimente pentru una dintre gusările de peste zi. Ambele sunt sănătoase şi recomandate pentru că sunt bogate în grăsimi sănătoase, minerale şi vitamine.

Touşi, au foarte multe calorii, deci nu trebuie exagerat cu ele. Cantitatea de nuci/seminţe pe care o putem mânca zilnic nu trebuie să depăşească o palmă (rasă) de adult. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că nucile şi seminţele sunt fie crude, fie coapte (nu prăjite în ulei).

4. Produse lactate

Acestea pot fi consumate de câteva ori pe săptămână, dar cu moderaţie şi având puţină grijă cu unele dintre aceste produse. De exemplu, nu mai putem consuma unt (este foarte gras), smântână sau iaurt gras. Brânza şi caşcavalul trebuie, de asemenea, consumate foarte rar şi în cantităţi mici, dacă nu se poate renunţa complet la ele.

Ce putem să consumăm? Lapte semidegresat (1.5% grasime), iaurturi slabe (cum ar fi iaurtul uşurel de la Napolact sau orice iaurt sub 3% grasime), sana, kefir sau lapte bătut, brânzică de vaci. Există variante de brânză şi caşcaval “low fat” – acestea sunt preferabile variantelor normale care au multe grasimi, dintre care majoritatea saturate (adică nesănătoase).

Secretul aici este consumul cu moderaţie şi cât mai rar posibil. Dacă puteţi trăi fără lactate, se pot elimina complet din dietă. Eu personal am ales să continui să le consum (în special lapte şi iaurt slab) şi nu au fost probleme.

5. Carne

Deşi este posibil să eliminaţi complet carnea din dietă, nu este neapărat necesar. Încă putem consuma carne – cu moderaţie şi rar, de 3-4 ori pe săptămână – cu condiţia să fie carne slabă.

Ideal ar fi să consumăm cât mai mult peşte (de preferat pescuit, nu de crescătorie). Când nu mâncăm peşte, optăm pentru carnea cea mai slabă: piept de pui sau piept de curcan. Din când în când putem să mâncăm muşchiuleţ de porc sau cotlet de porc.

În general, este important să eliminăm din dieta noastră toate cărnurile grase, în special carnea roşie. La carnea de pui, nu consumăm pielea şi niciodată nu prăjim în ulei. Le fierbem, facem la grătar sau cuptor.

Nu mâncăm mezeluri de nici un fel, deoarece acestea sunt procesate şi au multe elemente nocive (conservanţi, arome şi alte chimicale). Dacă sunteţi 100% siguri ca mezelurile pe care le veţi consuma sunt făcute exclusiv din ingrediente naturale (carne, condimente şi sare fără nitriţi), le puteţi consuma doar dacă nu sunt grase (adică să aibă sub 15% grasime).

Alte considerente şi principii ale dietei mediteraneene pentru steatoza hepatică

Avem mai sus alimentele ce trebuie consumate, plus câteva detalii despre cum să le mâncăm. Dar mai sunt alte lucruri ce trebuie luate în considerare, precum şi nişte alimente care se află într-o zonă oarecum gri – care nu sunt neapărat recomandate, dar pe care le putem consuma în anumite condiţii.

Vom vorbi despre toate aceste lucuri în continuare!

– Gătiţi acasă cât mai mult!

Acesta este unul dintre cele mai importante lucruri când vine vorba de vindecarea ficatului gras: să controlaţi cât mai mult alimentele pe care le consumaţi, precum şi ingredientele folosite pentru a găti.

Când gătim acasă, eliminăm excesul de grasimi (deci nu adăugăm ulei în mâncare, nu prăjim nimic) precum şi pe cel de zahăr (niciodată nu adăugăm zahăr la mâncare). Folosim ingrediente de calitate, pe care le gătim pe gustul nostru.

Vom folosi doar ulei de măsline extravirgin, în cantităti reduse (este cel mai bun tip de ulei disponibil, foarte bogat în antioxidanti).

Ca oţet, folosim doar oţet de mere crud şi nefiltrat (eu personal folosesc Bragg, care se găseşte în supermarketuri). Nu trebuie neaprăt să folosiţi aceeaşi marcă, important este să fie oţet de mere crud şi nefiltrat.

Dacă trebuie neapărat să adăugaţi ulei într-o mâncare gătită, adăugaţi doar la final, după ce mâncarea este gata, o cantitate mică de uleti de masline extravirgin: o lingură rasă pentru 4-6 porţii de mâncare.

De exemplu, salata de vinete se prepară cu foarte puţin ulei: doar de măsline, repet, în cantităţi foarte mici: o singură lingură la 4 vinete. Nu se adaugă maioneză sau alte grăsimi. Veţi vedea că este la fel de bună (şi mult mai sănătoasă!).

– Pâinea este un aliment pe care, ideal, ar trebui să îl eliminaţi complet din dietă. Ştiu din proprie experienţă că este foarte greu de făcut asta.

Eu personal am continuat şi continui să mănânc pâine, deşi în cantităţi extrem de reduse şi cu câteva condiţii foarte importante. În primul rând, se vor consuma maxim 2 felii de pâine la o masă, dar un maxim de 4 felii pe zi.

De asemenea, vom mânca doar pâine sănătoasă, făcută din faină integrală. Făina de secară este cea mai bună pentru ficatul gras, dar dacă nu vă puteţi acomoda gustului amărui, făina integrală poate fi consumată, de asemenea. Dar în niciun caz pâine din făină albă sau cu făină albă.

Partea cea mai dificilă va fi să găsiţi o pâine sănătoasă, fără conservanţi şi aditivi alimentari: majoritatea pâinilor din comerţ au cel puţin acel “premix pentru pâine” care conţine e-uri. Mai găsim tot felul de conservanţi şi aditivi – orice combinaţie a acestor ingrediente trebuie evitată.

Pâinea pe care o consumăm trebuie să aibă doar ingrediente de bază: faină, apă, sare. Nimic mai mult! Poate avea şi seminţe. Veţi vedea că este foarte dificil să găsiţi o pâine care să fie 100% sănătoasă. Din această cauză, eu personal am optat să investesc într-o maşină de făcut pâine. E varianta mai scumpă… dar până la urmă sănătatea noastră este nepreţuită!

– Paste şi orez

Din nou, o serie de alimente aflate în zona gri. Ideal ar fi să renunţăm complet la a le consuma dar, din nou, ştiu că în realitate acest lucru este ceva mai dificil.

Eu am reuşit în primele şase luni de regim să nu mănânc nici orez, nici paste, dar le-am reintrodus mai apoi în dieta mea, sub anumite condiţii, prima şi cea mai importantă fiind aceea că le consumam cu moderaţie (rar şi în cantităţi mici).

A doua condiţie a fost aceea de a trece de la variantele extrem de procesate şi complet nesănătoase, la cele ceva mai sănătoase: doar orez integral (sălbatic, orez negru) şi paste integrale. Vom trece printr-o perioadă de ajustare cu ele, dar acesta este singurul mod în care am putea să le consumăm.

– Ce să bem?

Doar apă. Apă şi nimic mai mult. Putem să consumăm apă minerală pentru a aduce ceva variaţie, sau putem să facem infuzii cu fructe, în special lămâie (atenţie mare să fie lămâi cu coaja netratată!)

Putem bea şi ceaiuri (neîndulcite) făcute acasă, precum şi cafea (din nou, fără zahăr). Dacă la ceai şi cafea nu se poate fără strop de dulce, putem folosi un vârf de linguriţă de miere sau stevia.

Ce alimente eliminăm complet din dietă

Deja am menţionat lucrurile pe care nu avem voie să le consumăm, dar voi insista pe unele dintre ele, pe care le consider cele mai importante.

1. Zahăr

Probabil cel mai dificil lucru de făcut în această dietă este eliminarea completă a zahărului adăugat (sau a altor îndulcitori). Dar este ceva ce se poate face.

De când am fost diagnosticat cu steatoză hepatică în 2014 şi până acum, chiar dacă am scăpat între timp de această boală, nu am mai cumpărat zahăr şi nu am avut zahăr în casă. Niciodată, la nici un fel de mâncare gătit în casă nu am adăugat zahăr. Deci se poate.

Zahărul este complet nesănătos şi din păcate alimentele de azi (în special cele cumpărate în magazine şi restaurante) au din ce în ce mai mult zahăr adăugat, tocmai pentru că fac gustul mâncărurilor mai bun. Dar noi nu mai avem voie să îl consumăm.

Vom primi suficienţi carbohidraţi, necesari funcţionării organismului, de la fructele, legumele şi restul de alimente consumate. Aşadar, trebuie să eliminăm complet zahărul şi orice alimente care au zahăr adăugat.

Asta înseamnă cam tot ce putem cumpăra din comerţ: sucuri, prăjituri, orice tip de dulciuri, majoritatea mâncărurilor semipreparate, biscuiţi şi tot aşa. Citiţi lista de ingrediente şi dacă apare pe undeva zahărul, nu mai cumpăraţi.

În casă, putem folosi alternative la zahăr, mai sănătoase: mierea este unul dintre ele (consumată doar în cantităţi extrem de reduse) sau Stevia. Majoritatea indulcitorilor sintentici nu sunt sănătoşi şi, astfel, nu sunt recomandaţi. Singurii acceptabili sunt maltitolul si erithrytol-ul, dar cel mai bine ar fi să stăm complet deoparte de ei.

Repet, foarte important, zahărul este inamicul numărul 1 când vine vorba de ficatul gras. Scăpaţi de zahăr, scăpaţi de ficatul gras!

2. Mâncarurile procesate

Ziceam într-o vreme că orice mâncare pe care o scoţi dintr-o pungă n-ar trebui mâncată daca ai steatoza hepatică. Deşi este uşor exagerată, ideea aceasta trebuie să rămână: toate mâncărurile procesate trebuie eliminate din dieta noastră.

Nu avem nevoie de chimicalele şi aditivii care atacă ficatul. De la mezeluri la toate tipurile de gustărele pe care le putem cumpăra, până la pre-mixurile de condimente şi mâncăruri instant, vom avea multe de tăiat de pe lista de cumpărături. Dar nu se poate aftfel.

3. Mâncărurile grase

Nu voi insista foarte mult aici, deoarece deja am vorbit despre asta şi consider că este destul de evident că trebuie să stăm deoparte de grăsimi. Avem ficat gras, deci nu e nevoie de extra grăsimi în corpul nostru.

Nu vom mai prăji nimic, vreodată – mi-a plăcut doctoriţa mea care mi-a spus că prăjelile sunt atât de nocive pentru ficatul gras, că nu ar mai trebui nici să miros prăjeli vreodată.

4. Alcoolul

Din 2014, de când am fost diagnosticat, nu m-am mai atins de alcool. Am crezut că va fi extrem de greu să fac acest lucru, mai ales când venea vorba de ieşitul în oraş cu prietenii sau ocaziile speciale. A fost, de fapt, mult mai uşor decât mă aşteptam.

Nu eram un foarte mare băutor înainte de a fi diagnosticat, dar îmi plăcea să beau o bere-două când ieşeam în oraş, îmi plăcea să beau un pahar de vin la cină sau un pahar de whiskey cu gheată din când în când. La toate acestea a trebuit să renunţ.

La fel şi voi: pentru a scăpa de ficatul gras, trebuie să eliminaţi alcoolul din dieta voastră. Chiar şi paharul acela de vin care e considerat sănătos. Pentru un ficat bolnav, orice fel de alcool este nociv!

Există variante de a “trişa” pe care am început să le încerc după ce am scăpat de ficatul gras. Acum beau uneori bere fără alcool (nu mai pare aşa proastă dacă o bei după un an şi jumătate de pauză), precum şi vin fără alcool uneori – cel din urmă este doar acceptabil din punctul meu de vedere. Am văzut că au apărut recent şi variante de gin, rom sau whiskey fără alcool, dar personal nu le-am încercat.

În concluzie, eliminăm complet alcoolul dacă vrem să scăpăm de ficatul gras. Nu există altă opţiune.

Cât de des mâncăm?

Urmând această dietă pentru a scăpa de ficatul gras, eu mâncam de 5-6 ori pe zi, în felul următor:

• mic dejun imediat după ce mă trezeam (undeva între 7 şi 7:30)
• gustare de dimineaţă (pe la 10:30)
• prânz (ora 13:00)
• gustare de după-amiază (pe la ora 16:00)
• cina (ora 18:00 – 18:30)
• De obieci, urma o gustare la ora 20:00, dar cu timpul am reuşit să o elimin. Dificil, dar nu imposibil.

Bine-nţeles, acest program poate fi adaptat stilului vostru de viaţă. Important este să mâncaţi mai des dar cantităţi mai mici şi să nu mâncaţi cu cel puţin 2 ore înainte de culcare.

Mâncând mai des, nu îi permiteţi corpului să devină mult prea înfomentat: o problemă de care ne vom lovi, cel mai probabil, la începerea dietei, când tranziţia în sine de la un mod de viaţă nesănătos este mai dificil de suportat.

Primele 2-3 săptămâni sunt mai grele, urmând să vă obişnuiţi cu noul mod de viaţă (şi de a mânca).

Am scris un articol cu un meniu săptămânal recomandat – îl puteţi citi dacă sunteţi la început de drum şi toate informaţiile sunt greu de pus în practică.

Cât de mult mâncăm?

În general, cei care sunt diagnosticaţi cu ficat gras sunt supraponderali. Astea înseamnă, de obicei, că porţiile consumate sunt mai mari decât ar trebui.

Cu alte cuvinte, porţiile de la fiecare masă trebuie să fie reduse, iar noi să nu mâncăm mai mult decât avem nevoie pentru a ajunge la greutatea ideală.

Dacă sunteţi obişnuiţi să mâncaţi mult, porţii mari, este mai bine ca reducerea porţiilor să fie făcută treptat, pe parcursul mai multor săptămâni. În primele zile, reduceţi porţia cu 15%, apoi mai tăiaţi cam 10% la fiecare câteva zile, până când ajungeţi la cantitatea dorită.

Astfel, ne va fi mult mai uşor să ne adaptăm ideii de a mânca mai puţin. Dacă taiem din start toată cantitatea care este în exces, şocul va fi prea mare şi şansele de a ceda şi a face un exces (sau mai multe) sunt mai mari.

Aveţi în vedere că această dietă este, de fapt, un nou stil de viaţă şi un nou stil de a mânca – unul pe care va trebui să îl urmaţi până la sfârşitul vieţii, deci e o cursă lungă. Luaţi totul treptat, metodic.

Cel mai important lucru este să pierdeţi din greutate iar secretul aici este deficitul de calorii. Folosiţi o aplicaţie gen MyFitnessPal (sau consultaţi doctorul) pentru a stabili câte calorii ar trebui să consumaţi pe zi, pentru greutatea ideală.

Dacă, să zicem, aveţi nevoie de 2,000 de calorii pe zi şi consumaţi doar 1,800, veţi pierde din greutate garantat. Nu trebuie să urmaţi un regim draconic şi extrem de restrictiv: slăbiţi constant, chiar dacă nu extrem şi totul va fi bine. Corpul vostru va avea o perioadă de tranziţie mai uşoară şi îi va fi mai comod să se obişnuiască cu noul stil de a mânca.

Mâncând sănătos şi eliminând zahărul şi grăsimile în exces, vă garantez că veţi începe să slăbiţi. Eu am slăbit într-un ritm destul de alert, fără să adaug exerciţii fizice la început. Pur şi simplu pentru că mâncam sănătos şi evitam toate lucrurile acelea rele cu care îmi otrăvisem corpul, slăbeam.

Am început de la 96 de kilograme (având 1.82m), ajungând la 77 de kilograme în momentul când mi-a fost confirmat, un an şi jumătate mai târziu, că am scăpat de ficatul gras.

Cel mai probabil, la un moment dat, pierderea în greutate va încetini sau chiar stagna. Acela este momentul în care trebuie să aduceţi ultimul element important în noul stil de viaţă: exerciţiul fizic.

Fie că este vorba de mersul la sală pentru asta, fie că ieşiţi în parc să alergaţi sau pur şi simplu va plimbaţi 60-90 de minute de 3-4 ori pe săptămână, exerciţiul fizic este important pentru a duce o viaţă sănătoasă şi pentru a scăpa de ficatul gras.

Este uşor de urmat această dietă pentru ficatul gras?

Acum, şase ani după ce am fost diagnosticat si aproape patru de când am scăpat de ficatul gras, pot spune că nu este chiar atât de greu. Din fericire, această dietă mediteraneană este extrem de generoasă şi oferă varietate când vine vorba de mâncărurile pe care le poţi consuma.

Cel mai dificil este începutul: primele 2-3 săptămâni sunt aproape de coşmar în special din cauza eliminării zahărului. Dar după ce se trece de această perioadă critică, lucrurile devin acceptabile. Ba chiar plăcute.

Veţi începe să va simţiti mai bine, se vor simţi efectele muncii depuse: veţi avea mai multă energie, gustul mâncărurilor va fi mai intens şi plăcut, durerea aceea enervantă de sub coasta dreaptă va începe să dispară si veţi simţi că sunteţi mai sănătos.

Şi asta este tot ce contează: să ştiţi că vă recăpătaţi sănătatea. Pentru asta, merită orice sacrificiu. Chiar şi schimbarea stilului de viaţă şi în special stilului alimentar. Veţi vedea că nu este chiar aşa de greu, după ce şocul iniţial va fi depăşit.