Cât zahăr ai voie zilnic dacă suferi de ficat gras?

| |

Zahărul este unul dintre principalele ingrediente pe care trebuie să le elimini din dietă după ce eşti diagnosticat cu ficat gras. Iar astăzi vom vorbi exact despre asta: cât zahăr ai voie să consumi zilnic dacă ai steatoză hepatică.

De fapt, corect ar fi să întrebăm “Câţi carbohidraţi putem consuma zilnic dacă avem ficat gras?” Zahărul în sine ar trebui mereu să fie la zero sau cât mai aproape de zero, fiind unul dintre cele mai nocive ingrediente atunci când ai probleme cu ficatul.

IMPORTANT: Acest articol nu ia in considerare cerinţele speciale ale celor care suferă şi de diabet. În cazul în care, pe lângă steatoză hepatică, suferiţi şi de diabet, situaţia se poate schimba. Discutaţi cu doctorul vostru dacă sunteţi în această situaţie.

Având aceste lucruri în vedere, mai trebuie să menţionăm ceva la fel de important. Zahărul chiar este extrem de nociv atunci când suferi de ficat gras, în ciuda numelui bolii. Deşi ai fi tentat să crezi că trebuie să te fereşti de mâncăruri grase, în realitate dulcele poate fi la fel de rău sau poate chiar mai rău decât grăsimile.

Sigur, într-un regim alimentar pentru ficatul gras va trebui să reducem la maxim consumul de grăsimi nesănătoase (grăsimile saturate), dar în acelaşi timp va trebui să fim extrem de atenţi la cât zahăr sau carbohidraţi consumăm.

Şi exact despre asta vom vorbi astăzi:

Cât zahăr poţi consuma pe zi dacă ai ficat gras

Întâi şi-ntâi, aş vrea să vorbim repede despre diferenţa dintre zahăr şi carbohidraţi. Zahărul este un carbohidrat simplu, în timp ce multe alte tipuri de alimente întră în categoria carbohidraţilor. Aceştia sunt necesari funcţionării corecte a corpului uman.

Carbohidraţi simpli vs. carbohidraţi complecşi

carbohidrati ficat gras

Carbohidraţii simpli, însă (precum zahărul şi mai toţi carbohidraţii procesaţi gen fructoză, glucoză) sunt absorbiţi rapid de organism, fiind asociaţi cu o serie de probleme de sănătate, de la creşterea în greutate la probleme metabolice, inclusiv ficatul gras.

Carbohidraţii complecşi sunt zaharurile mai sănătoase, care se găsesc în mod natural în fructe, legume şi alte alimente integrale, naturale. Aceştia se absorb mai lent şi vin la “pachet” cu fibre şi alte minerale sănătoase, fiind de preferat carbohidraţilor simpli care nu aduc, practic, niciun beneficiu.

Practic, carbohidraţii sunt cei care dau energie organismului uman: atât cei simpli, cât şi cei complecşi. Dar cei simpli, deoarece sunt absorbiţi mai repede, crează un dezechilibru în corpul nostru, fiind rapid transformaţi în depozite de grăsime pentru că pur şi simplu organismul nu ii poate consuma la fel de repede.

Carbohidraţii complecşi sunt absorbiţi mai lent, oferind energie pe o durată de timp mai lungă şi astfel fiind mai sănătoşi. Aceştia sunt carbohidraţii pe care trebuie să îi consumăm când suferim de ficat gras – dar şi pe ei cu moderaţie.

Pe scurt, carbohidraţii simpli (cum ar fi zahărul), sunt procesaţi în principal în ficat şi transformaţi rapid în grăsime, care se va depunde inclusiv în sau pe ficatul deja bolnav. De aceea ei trebuie eliminaţi complet din dietă şi înlocuiţi cu carbohidraţii complecşi, care nu sunt la fel de nocivi – ba din contră.

Atenţie, însă! Chiar şi carbohidraţii complecşi, consumaţi în exces, devin tot grăsime şi, în cele din urmă, la fel de nesănătoşi. Deci principalul lucru ce trebuie făcut este să-i consumăm cu moderaţie.

Care este limita de carbohidraţi ce-i putem consuma zilnic?

Uitându-ne la recomandările medicilor, vedem că American Heart Association recomandă următorile valori maxime când vine vorba de zahăr adăugat:

  • pentru bărbaţi, nu mai mult de 150 de calorii (echivalentul a 36 de grame de zahăr)
  • pentru femei, nu mai mult de 100 de calorii (echivalentul a 25 de grame de zahăr)

Cu alte cuvinte, o doză de suc (330ml) poate avea în jur de 30 de grame de zahăr adăugat, deci cam toată porţia zilnică.

Însă aici mai trebuie să avem în vedere un lucru foarte important: recomandările de mai sus sunt pentru persoane într-o stare perfectă de sănătate. În momentul în care deja ai o boală, lucrurile se schimbă. Iar când este vorba de steatoză hepatică, unde zahărul este cu atât mai nociv, trebuie să avem grijă maximă.

cat zahar sa mananci daca ai ficat gras

Adevărul este că zahărul adăugat este pur şi simplu inutil – calorii goale, care nu aduc niciun beneficiu. Sigur, are gust bun şi face alimentele mai delicioase, dar din punct de vedere nutriţional, zahărul reprezintă calorii goale şi nu este necesar într-o dietă sănătoasă.

Atâta timp cât primim destui carbohidraţi din surse naturale (fructe, legume, cereale integrale), nu avem nevoie de mai mult. NHS-ul din Marea Britanie, de exemplu, recomandă ca două sferturi din alimentaţia zilnică să fie reprezentată de fructe, legume şi cereale (fără zahăr adăugat). Aceste valori ar fi suficiente pentru necesarul zilnic de carbohidraţi.

Alte denumiri pentru zahăr (de care să stăm departe)

Zahărul adăugat în diverse alimente procesate vine cu diverse nume. Mai jos le voi lista pe cele mai comune, pentru a ştii să stăm departe de alimentele care le conţin:

– zahăr
– glucoză
– fructoză
– amidon
– sirop de glucoză-fructoză
– sirop de porumb
– zahăr din sfeclă, cocos, trestie de zahăr
– melasă
– dextroză
– maltodextrină

Sunt multe alte denumiri folosite pentru a semnaliza prezenţa zahărului adăugat în alimente, dar cele de mai sus sunt cele mai comune.

Un truc pe care îl folosesc eu, în caz ca nu îmi este clar cum stă treaba, este să ma uit la informaţiile nutriţionale ale produsului pe care vreau să îl cumpăr. Acolo vom avea mereu o categorie numită “Carbohidraţi,” urmată de “Din care zaharuri”. Această ultimă valoare trebuie să fie cât mai aproape de zero.

Principalul scop al nostru este să reducem consumul de zaharuri adăugate cât mai mult. Ideal, zahărul alb ar trebui eliminat complet din dietă (deci fără zahăr în cafea sau ceaiuri, fără zahăr în prăjituri sau mâncare).

Dacă acest lucru este imposibil, ar trebui înlocuit zahărul cu nişte alternative mai sănătoase (miere, sirop de arţar) dar şi acestea folosite în cantităţi mult mai mici decât înainte de a fi diagnosticaţi. De exemplu, mierea are 80% zahăr, deci nu este o uriaşă diferenţă între o linguriţă de miere şi una de zahăr…

Din experienţă personală, pot spune că am redus consumul de zahăr adăugat (în toate formele sale) cu probabil 90%. A fost suficient în cazul meu să scap de ficatul gras, deci probabil ar fi suficient şi pentru alţii.

Considerăm fructele “zahăr adăugat”?

fructele pentru ficat gras

Deşi multe persoane, chiar din domeniul medical, spun că ar trebui să nu se mai consume fructe după primirea diagnosticului de ficat gras, tocmai datorită conţinutului ridicat de carbohidraţi, eu nu sunt de acord cu această abordare. Şi, din fericire, majoritatea doctorilor îmi susţin punctul de vedere.

Fructele au într-adevăr un conţinut ridicat de carbohidraţi, dar sunt acei carbohidraţi complecşi despre care am vorbit şi care pot fi consideraţi sănătoşi.

Pe lângă zahărul în sine, fructele conţin numeroase alte vitamine şi minerale, precum şi fibre. Astfel, carbohidraţii sunt absorbiţi mai lent şi nu transformaţi imediat în grăsime. În plus, oamenii consumă fructe de zeci de mii de ani, deci corpurile noastre sunt mai obişnuite cu aceste tipuri de zaharuri.

Fructele chiar sunt recomandate de marea majoritate a medicilor când vine vorba despre un stil de viată sănătos pentru a scăpa de ficatul gras. Iar eu sunt de acord – am consumat cantităţi mari de fructe după ce am fost diagnosticat şi nu mi-au făcut niciun rău. Deci nu le punem pe lista ingredientelor interzise.

Sigur, acum nu inseamnă că în fiecare zi putem mânca două kilograme de banane sau alte fructe. Moderaţia trebuie să fie cuvântul cheie în dieta noastră. Consumul fructelor cu un consum mai mic de zahăr este, de asemenea de preferat.

Eu, de exemplu, mâncam fructe în general ca gustare (între micul dejun şi prânz, apoi între prânz şi cină). Aveam zile când mâncam două banane – care sunt considerate foarte dulci, dar de obicei alternam cu mere, portocale, piersici, prune… am mâncat toate tipurile de fructe fără probleme. Doar să nu existe excese!

Un lucru important aici este acela că fructele uscate ar trebui eliminate din dieta noastră. Acestea au un conţinut ridicat de zahăr deoarece sunt, în general, înmuiate în sirop înainte de uscare. De citit eticheta, cel puţin, pentru a ştii exact ce mâncaţi.

Concluzie

Carbohidraţii sunt necesari funcţionării normale a organismului nostru, deci nu este recomandată o eliminare completă a acestora (cum se face cu dieta ketogenică, de exemplu). Totuşi, trebuie consumaţi cu moderaţie, din surse naturale – fructe, legume şi cereale integrale.

Zahărul adăugat trebuie eliminat complet din dietă sau măcar redus la maxim daca suferim de steatoză hepatică. Deşi, aşa cum am văzut, AHA-ul permite consumul a 30 de grame de zahăr adăugat pe zi, acesta este recomandat persoanelor care nu au deja probleme de sănătate.

Pentru cei care suferă de ficat gras – precum şi orice alte boli, cantitatea de zahăr adăugat consumat zilnic ar trebui să fie cât mai aproape de zero. Combinăm acest lucru cu eliminarea completă a alcoolului şi vom reuşi să spunem, cât mai repede posibil, “Adio, ficat gras!”

Previous

Poţi să bei alcool dacă ai ficat gras?

Ai voie pâine dacă suferi de ficat gras / setatoză hepatică?

Next

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.